Webcam – Piața Republicii, Făgăraș, România
Făgăraș este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 30.714 locuitori. Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului Făgăraș. La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică. Municipiul Făgăraș se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munților Făgăraș. Din punct de vedere geografic, orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului.
Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Făgăraș se ridica la 30.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 36.121 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,17%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,12%), dar există și minorități de reformați (1,85%) și romano-catolici (1,37%). Pentru 8,53% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.